Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut, arată un studiu realizat de rețeaua comunitară „Strop de Aer”.
Analiza, realizată pe baza a peste 1,8 milioane de măsurători colectate de la 48 de senzori instalați de cetăţeni, evidențiază faptul că poluarea nu a fost un fenomen ocazional, ci o expunere constantă, cu impact asupra sănătății publice.
Datele au vizat particulele fine PM2.5 și PM10, comparate cu pragurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS, 2021).
Rezultatele indică faptul că, în 222 de zile din 2025, valorile PM2.5 au depășit pragul anual recomandat de OMS, de 5 µg/m³.
În plus, în 70 de zile a fost depășit și pragul zilnic de 15 µg/m³.
Practic, aproape o zi din cinci a fost caracterizată de niveluri ridicate de poluare, iar aerul curat, conform recomandărilor OMS, a fost mai degrabă excepția.
„Datele de anul trecut, de la senzorii din rețeaua Strop de Aer pe care o coordonez, arată niște valori crescute dacă ne referim la pragurile Organizației Mondiale a Sănătății”, explică Alexandru Luchiian, fondatorul rețelei la postul public.
Potrivit acestuia, media anuală pentru PM2.5 a fost de aproximativ două ori peste valoarea recomandată de OMS, iar PM10 a depășit ușor pragul indicat.
„Nu sunt valori de speriat, sunt încă în limitele Uniunii Europene, dar dacă depășim o anumită limită, ele pot influența apariția unor boli precum infarctul sau AVC-ul”, avertizează acesta.
Analiza sezonieră arată diferențe clare între perioadele anului.
Cele mai ridicate niveluri de poluare se înregistrează în sezonul rece, când particulele fine se acumulează din cauza încălzirii rezidențiale și a stagnării atmosferice. Cluj-Napoca este situat într-o depresiune, ceea ce favorizează apariția fenomenului de inversiune termică: Vara, concentrațiile de PM2.5 scad, însă particulele PM10 rămân o problemă, mai ales în zonele cu trafic intens. Valorile cele mai ridicate se regăsesc în apropierea arterelor rutiere, în zonele urbane dense și chiar în unele cartiere rezidențiale. Distribuția valorilor arată că, dincolo de mediile zilnice, există vârfuri frecvente și severe de poluare, cu concentrații de până la șase ori peste recomandările OMS. Astfel de episoade pot produce efecte acute asupra sănătății, mai ales în cazul copiilor, vârstnicilor și al persoanelor care desfășoară activități în aer liber.
Un alt factor important îl reprezintă modul în care orașul s-a dezvoltat urbanistic:
„Construcțiile nu ne mai ajută foarte mult, pentru că sunt multe și în forme care îngreunează ventilarea naturală a poluării”, explică Alexandru Luchiian.
El atrage atenția și asupra șantierelor, care ar trebui mai strict monitorizate. În alte state vest-europene, spune acesta, există companii care monitorizează zgomotul și praful generate de șantiere, cu senzori instalați în jurul construcțiilor, pentru a nu depăși anumite limite. În ceea ce privește transportul, există totuși semne încurajatoare. Datele arată că, din 2020 încoace, valorile PM10 au început să scadă de la an la an:
