Facultatea de Litere de la UBB Cluj a anunțat cu tristețe plecarea dintre noi a profesorului Mircea Muthu (1 ianuarie 1944 – 22 ianuarie 2026), una dintre figurile majore ale comparatismului clujean, critic și teoretician al literaturii cu vocație de sinteză, care a investigat literatura română într-un orizont sud-est european.
Cine a fost Mircea Muthu
Absolvent al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1967) și doctor (1976) cu o teză despre balcanismul literar românesc, și-a desfășurat cariera universitară la Cluj, devenind profesor în 2002.
În plan instituțional, a avut un rol decisiv în administrarea facultății și a universității, ca decan al Facultății de Litere în două mandate (1992–1996; 2004–2008), prorector al UBB (1996–1998; 1998–2002) și rector interimar (iulie-noiembrie 1998).
A debutat publicistic în „Tribuna” (1967) și a colaborat constant la reviste precum „Echinox”, „Tribuna” și „Jurnalul literar”, conturând un profil intelectual discret și exigent.
Pentru contribuțiile sale academice și culturale a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Național de Merit (2000) și Cavaler al Ordre des Palmes Académiques pentru contribuțiile aduse culturii franceze (2001).
A primit de asemenea Premiul pentru critică şi istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România, 2002, precum și Premiul “George Călinescu” pentru întreaga activitate decernat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, 2016.
Contribuții în cultura română
Contribuțiile sale critice cuprind volume esențiale, precum Orientări critice (1972), Literatura română și spiritul sud-est european (1976), Permanențe literare românești în perspectivă comparată (1986), Alchimia mileniului (1989; ed. a II-a, 2008), Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului (1993), Dinspre Sud-Est (1999), Balcanologie (vol. I–III, 2002–2008), Europa de Sud-Est în memoria culturală românească. Bibliografie (2011) și sinteza Balcanismul literar românesc (I–III, 2002; ed. definitivă 2017). Preocuparea pentru estetică și pentru memoria culturală transilvană se consolidează prin Studii de estetică românească (ed. revăzută, 2014), Estetica între mediere și sinteză (2016), Repere culturale transilvane (vol. I, 2013; vol. II, 2018), Estetica sau melcul și cochilia (2021) și Via transilvanica – repere istorice și culturale (2023). A participat și la mari proiecte lexicografice: Scriitori români. Mic dicționar (1978), Dicționarul scriitorilor români (vol. I–III, 1995–2000), Dicționar analitic de opere literare românești (vol. I–III, 1998–2000) și Dicționar esențial al scriitorilor români (2001).
Activitatea poetică, mai discretă, dar constantă, este reprezentată prin volume precum Esențe (1994), Grafii (2004), Trepte (2013) și, în ultimii ani, prin antologia de autor Trepte: esențe, grafii, umbre, margini (2024), însoțită de desenele lui Călin Stegerean.
